Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte rezumat de Petre Ispirescu
Au fost odată un împărat și o împărăteasă care nu puteau avea copii, deșii își doreau foarte mult. Însă într-una din zile au auzit de un bătrân care se pricepea la leacuri. Îi fac o vizită, iar curând împărăteasa rămâne însărcinată.
Când aproape soseşte timpul să se nască, copilul începe să plângă foarte tare. Ca să-l liniștească, împăratul îi face tot felul de promisiuni, însă fără succes. În cele din urmă împăratul îi făgăduiește că-i va oferi tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Auzind acestea copilul s-a liniștit și a venit pe lume.
Făt-Frumos creștea și învăța foarte repede, iar la vârsta de cincisprezece ani i-a cerut tatălui său ceea ce-i făgăduise la naștere. Împăratul i-a spus că nu-i poate oferi tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Astfel, Făt-Frumos a pornit în căutarea ei, întristând întreg palatul cu plecarea sa.
Mai întâi și-a ales din grajd cel mai slăbănog cal, care odată ce l-a atins, i-a vorbit și i-a spus să-l îngrijească timp de șase săptămâni și să ia armele și hainele din tinerețe ale împăratului. După șase săptămâni, calului s-a transformat într-un cal tânăr și puternic, cu patru aripi.
Și tot mergând Făt-Frumos a ajuns pe împărăția Gheonoaiei, o făptură înfiorătoare. Dar cu ajutorul calului, Făt-Frumos îi înfinge o săgeată în picior. Atunci Gheonoaia se roagă de acesta să o cruțe. Îl invită la masa, iar Făt-Frumos îi înapoiază piciorul.
Apoi Făt Frumos își continuă călătoria. După o vreme, ajunge la împărăția Scorpiei, sora Gheonoaiei, dar care era mult mai înspăimântătoare. Dar și aici, ajutat de cal, Făt Frumos îi săgetează unul din cele trei capete. Atunci aceasta îi cere îndurare și-l invită la masă, unde Făt Frumos îi înapoiază capul și-i povesteşte că a pornit să găsească tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.
După ce-și continuă călătoria, Făt Frumos ajunge pe tărâmul tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, însă aici se aflau tot felul de lighioane, care, atunci când i-au zărit pe Făt-Frumos și calul său, s-au năpustit asupra lor. Însă sunt salvați de zâna cea frumoasă care îi hrănea.
Bucuroasă că vede pentru prima dată făptură omenească, îl invită la palat unde Făt-Frumos le cunoaște și pe cele două surori mai mari. Iar în cele din urmă îi cer să rămână la ele, spunându-i că se poate plimba pirn toată împărăția, dar să stea departe de Valea Plângerii.
După mai multe zile însă, în timp ce vâna un iepure, fără să-și dea seama, Făt-Frumos ajunge în Valea Plângerii și i se face deodată un dor cumplit de părinții lui.
Astfel, decide să se întoarcă în ciuda rugăminților celor trei fete, care l-au avertizat că acesta ar putea să-i fie sfârșitul.
Ajungând la împărăția Scorpiei, Făt-Frumos descoperă că în loc sunt orașe, iar că de Scorpie oamenii auziseră doar în poveștile stă-străbunicilor lor. Atunci realizează că barbă și părul i-au albit.
Ajunge apoi la împărăția Gheonoaiei unde totul era schimbat, barba îi era până la brâu, iar picioarele îi tremurau.
Când ajunge în sfârșit la împărăția părinților săi nu găsește decât o ruină. Cu ochii în lacrimi caută într-o parte și-n alta, în timp ce barba îi ajunsese până la genunchi... continuare Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte rezumat
Comentarii
Trimiteți un comentariu