Treceți la conținutul principal

Legenda sahului

 Legenda sahului

Prin prisma pasiunii mele teribile pentru sah,am decis sa va impartasesc legenda acestui sport al mintii  pe care multi il practica,dar putini stiu cum a aparut.

Se spune ca un brahman indian (preot al lui Brahma, zeul hindus al creatiei) a inventat si a prezentat intr-o zi regelui Indiei jocul cianturanga, varianta initiala a sahului. Iata pe scurt regulile jocului: tabla era aceeasi ca la jocul de sah de astazi (8 x 8 patratele albe si negre alternativ), iar cei 4 participanti dispuneau fiecare de catre 8 piese aranjate intr-un anume fel pe tabla; piesele erau regele, elefantul, calul, caruta si 4 soldati si acestea avansau pe tabla pe baza punctelor obtinute prin aruncarea pe rand a zarurilor.

Regele a fost atat de incantat de joc, incat era dispus sa ii indeplineasca orice dorinta genialului inventator. Sessa, brahmanul indian, dupa ce a cugetat un timp, a vrut sa i se dea pentru primul patratel de pe tabla un bob de grau, pentru cel de-al doilea 2 boabe de grau, pentru cel de-al treilea 4 boabe de grau, pentru cel de-al patrulea 8 boabe, pentru cel de-al cincelea 16 boabea de grau etc; prin alte cuvinte  a cerut sa i se dea pentru fiecare dintre cele 64 de patratele un numar de boabe care sa fie egal cu dublul numarului de boabe anterior. La inceput regele s-a simtit chiar jignit, crezand ca brahmanul crede ca regatul lui este sarac, insa seara cand si-a intrebat slujitorii daca Sessa si-a primit rasplata a fost stupefiat cand acestia i-au spus: „Cu toata puterea si bogatia ta, o! prea-luminate rege, in intreg regatul nu exista atata grau incat cerea sa poata fi indeplinita.”

Matematicianul curtii i-a explicat regelui ca numarul de boabe de grau cerut este egal cu n= 1+2+22+…+263, unde n reprezinta numarul de boabe cerut. Aceasta este suma unei progresii geometrice si nu se stie daca matematicianul de la curte cunostea aceasta formula de calcul, insa a fost capabil sa-i explice regelui cum sta treaba cu numarul de boabe cerut. Ca sa va faceti o parere despre cantitatea de grau ce trebuia oferita, numarul de boabe era aproximativ egal cu 2 x 1019.

Regele i-a cerut sfatul matematicianului, iar acesta i-a spus sa-l invite pe brahman la curte si sa-l puna sa-si numere singur, bob cu bob, cantitatea de grau ceruta. Iata astfel cum matematicianul curtii si-a scos suveranul din incurcatura. Chiar daca Sessa numara cate un bob pe secunda, fara intrerupere, ar fi putut sa stranga in 6 luni abia 1 m3 de grau, iar in 10 ani 20 m3 de grau. In orice caz, brahmanul nu ar fi terminat de numarat boabele ce le-a cerut nici in 100.000 de ani. Din nefericire, legenda se opreste aici si nu aflam daca brahmanul a avut o solutie la incurcatura in care a intrat.

Aceasta poveste arata atat originile sahului, cat si gradul de cunostinte de matematica de la data intemeierii legendei.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Castana din poveste

  CASTANA DIN POVESTE Asta toamna, intr-o dimineata, am plecat de acasa suparat. Baiatul meu cel mic rupsese o fila dintr-o carte, o facuse ghemotoc si incepuse sa se joace cu el. Cateva clipe dupa ce am iesit pe poarta, in urma mea, din castanul nostru a cazut o castana. A cazut pentru ca ii venise vremea sa cada si nu cum ar putea unii sa creada, pentru ca s-a catarat in castan iar de acolo a alunecat si a cazut. Nu. Castana nu si-a julit genunchii si nu si-a rupt pantalonii. Ajungand pe pamant, ea s-a intrebat doar ce era firesc sa se intrebe : —  Ce-o sa se intample cu mine, aici, pe pamant ? Nu cunosc pe nimeni. N-am nici un prieten si fara prieteni e tare greu sa traiesti ! Apoi, nu pot sa stau asa, fara sa fac nimic... Asa s-a facut ca, atunci cand am venit acasa, am gasit cartea intreaga si la locul ei, iar pe baiat jucandu-se cu o castana !  ... continuare

Rezumat Acolo unde canta racii de Delia Owens

 Rezumat Acolo unde canta racii de Delia Owens Zvonurile despre Fata Mlastinii au circulat multi ani in Barkley Cove, un orasel linistit de pe coasta Carolinei de Nord. Asa ca, in 1969, cand frumosul Chase Andrews este gasit mort, localnicii banuiesc imediat ca a fost ucis de Kya Clark, adevaratul nume al Fetei Mlastinii. Insa Kya nu este nici pe departe salbaticiunea pe care si-o inchipuie lumea. Sensibila si inteligenta, a supravietuit singura in mlastinile cu vegetatie luxurianta de pe malul oceanului, imprietenindu-se cu pescarusii, descoperind bogatia nesfarsita a padurilor brazdate de canale si invatand lectii de viata accesibile doar celor care traiesc in natura.  Impreuna cu fostul ei sot, Mark, a scris trei bestselleruri internationale despre anii pe care i-au petrecut ca naturalisti in Africa: Cry of the Kalahari, The Eye of the Elephant si Secrets of the Savanna. A primit Premiul John Burroughs pentru carte de stiinta si a publicat articole in Nature, African Journa...

Fram, ursul polar – rezumat de Cezar Petrescu

 Fram, ursul polar – rezumat dupa Cezar Petrescu Fram, reprezinta atractia principala a circului Strutki, a carui reprezentatie are loc pentru ultima oara in oras. Fram trebuia sa intre in scena dupa numarul lui Miss Ellian, imblanzitoarea de tigri, dar se pare ca in aceasta seara intarzie sa apara. Fram e renumit pentru numarul sau fara dresor, pentru acrobatiile sale si pentru gesturile aproape umane pe care le capatase. In cele din urma, Fram isi face aparitia. Insa tristetea i se citeste pe chip si paraseste scena fara a-si face numarul. Aflat in cabina sa, Fram se gandeste cu dor la sloiurile de gheata si la mama sa de care a fost despartit foarte timpuriu. Aceasta a fost impuscata de oameni, iar el a fost luat pe o corabie. Capitanul Lars i-a dat numele Fram, dupa vechea lui corabie, insemnand “inainte” in norvegiana. Insa, pentru a face rost de bautura, capitanul Lars l-a vandut pe Fram, iar in cele din urma acesta a ajuns la circul Strutki. Aici, de sapte ani de zile, inves...

rezumat Am zarit lumina

rezumatul poeziei Am zărit lumina de Marin Sorescu Semnificatia textului poetic, pasteleaza dorinta autorului fata de natura, acesta punand accent pe fata anonima. Poezia apartine genului liric, unde gandurile, ideile si sentimentele autorului sunt exprimate prin intermediul eului liric.  Apar si cateva figuri de stil precum : epitet " e cald " ; inversiune " iarba creste ".  Dar frumusetea poeziei este completata si de imagini precum : " am zarit lumina pe pamant " - imag. vizuala , " o cafea neagra voi servi " - imag. cromatica . Eul liric apare vizibil , acesta fiind : " Multumesc , NU-MI raspundeti (subliniezi) " .   Sentimentele autorului sunt exprimate in mod direct , acestea fiind de nostalgie , mahnire , speranta si dor .  Acesta spune clar sentimentul sau , prin versurile "Cum o mai duceti cu fericirea? Multumesc, nu-mi raspundeti. " fiind de tristete deoarece nu are pe nimeni in viata sa , fiind singur si jelindu-si ...

Comentati poezia Abece de Tudor Arghezi

  epitete: "crampei de alfabet", "Catu-i Dumnezeu de mare", "aluat mai lung", "Domnului din insula", "Coliba de pe pamant",  "A Celui Inalt si Sfant", "tarca nazdravana", "piatra tare", "scrisele prea drese", "lucru prea bun", "vecii intregi si pline". comparatii: "A-ntins cerul ca o coala". inversiuni: "litere destule", "Ce-a scris noaptea s-a zvantat". repetitii: "Ia oleaca, pune-oleaca", "stea langa stea", "Cate-o vorba, cate-un vers,/Si cate o data, fata", "Toata foaia, cartea toata". metafore: "piperul de ienupar", "Face oameni si lumina/Din putin scuipat cu tina", "dintr-un aluat mai lung/Scoate luna ca din strung", "Taria goala", "A luat atunci o nuia/Si a insemnat cu ea,/Cu argint, stea langa stea.", "cruci de stele", "sugatoare de soare...